Saturday, April 20, 2013

Mi-aminesc de 15-16 ani: cum fugeam acasă cu gândul fericit la carte, cum stăteam nemâncată cu coperta mângâindu-mi pielea de pe braţe, cum întorceam foaie după foaie cu sete virgină de poveste. Trebuia să reiau neîndoielnic firul ei miraculos şi plăcut. În primele două săptămâni deja citeam toate cărţile din bibliografia la limba română şi literatură universală pentru anul şcolar care abia începuse. Cum vin vremurile, cum se duc vremurile, ce greu ne-am fi căţărat pe dealul acela până la poalele pădurii prăfuite. Ce ne-ar mai fi topit soarele. Ce foame, ce sete, ce dorinţă arzătoare. "Eşti călduţă şi moale, ah!" şi mă ridică în braţe cu o mână "Atinge norii, atinge albastrul cerului!"

No comments:

Post a Comment